Articole cu următoarea etichetă ‘postcolonialism

Revista “CriticAtac” – Declaratie de intentie

Friday, September 10th, 2010

Sîntem un grup eterogen, cu gust pentru tot ce e incomod. Eticheta „stînga” a fost aplicată inexact unora dintre noi, mai ales de către grupuri de intelectuali, aflaţi acum în fruntea unor instituţii importante ale statului, care văd în respectivul cuvînt un cap de acuzare din oficiu. Aceia dintre noi care chiar sînt „de stînga” nu au probleme în a-şi declara firesc credinţele, au făcut-o deja. Pofta de critică autentică, de teme analizate convingător, de subiecte care pot anima o viaţă publică aflată în moarte clinică, asta e ceea ce ne-a unit aici:

  • În 2009 – într-o campanie electorală care a determinat înregimentări politice ale intelectualilor care mai de care mai ridicole – şi-a dat ultima suflare ceea ce se numea în mod comun „societate civilă”. Vocile publice s-au polarizat şi au lăsat un imens gol pentru spaţiul critic. Lipsa de consistenţă şi de priză la realitate s-a adîncit pînă la insuportabil.
  • Lipsesc criticile ideologice, politice, sociale care să iasă din logica electorală sau din simple jocuri de culise pentru funcţii, demnităţi.
  • Vrem să scoatem din umbră oameni care au multe lucruri de spus şi care nu au tribună sau nu au forţa de a pune pe masă idei curajoase – e timpul să vorbim şi despre altceva decît despre celebrele teme „poporul român e blestemat, românul e şmecher”, „televizorul strică poporul” sau „cultura, încotro?”.
  • A disparut gustul pentru utopie, pentru intrebări naive, directe, puternice, ideologice, politice, artistice. Avem de-a face cu o băltoacă estetică din care spaţiul public cultural pare incapabil să  iasă. Vrem să trecem actualitatea prin bibliografii incomode şi prin problematizări care să ne trezească din pasivitatea traiului „capitalist cu faţă umană”.
  • Derobotizare cetăţenească. Autoprivarea voluntară de libertăţi şi drepturi, iată una dintre problemele majore ale lumii contemporane. De aceea ne asumăm lipsa de sex appeal mediatic a unor critici sau analize. Dar ne-am săturat să avem o lungă galerie de vedete intelectuale şi două-trei idei care încap pe un colţ de ziar.
  • Nu ne interesează anticorporatisme de salon, „ecologisme” fanatice, critici nediferenţiate ale „societăţii de consum” fără argumente solide.
  • Nu vrem să românizăm problemele, un clişeu îngrozitor din care s-au hrănit comod mulţi intelectuali autohtoni.
  • Criticatac e un grup independent de analiză ideologică şi dezbateri care vrea să stabilească o nouă agendă, dincolo de temele călduţe din mainstreamul intelectual. „Societatea civilă” a murit, poate e timpul să înviem adevăratele motive pentru care îşi au rostul artiştii şi intelectualii pe lumea asta: să atingă, să atace, să provoace şi nu doar să amuze şi să satisfacă puterea.
  • Să profităm de criză şi să recîştigăm gustul libertăţii de expresie, în pofida instituţiilor menite să „întreţină cultura” care cheltuie bani inutil cu discuţii sterile.
  • Din ce în ce mai mulţi oameni informaţi din domenii departe de „cultură şi artă” caută răspunsuri, caută forme de revoltă eficientă, de recîştigare a unei voci civile puternice, dincolo de proteste ale foamei şi mitinguri organizate de sindicalişti corupţi. Sperăm să ajungem la ei, sperăm să putem ataca probleme sensibile lăsate deoparte de intelectuali: raportul bănci-cetăţeni, stat-privat, angajat-angajator. Cea mai populară abordare de pînă acum a fost „Capitalişti vs. Comunişti”, sintagma care explică tot. Joaca de-a hoţii şi vardiştii s-a încheiat.
  • Sîntem un grup coagulat exclusiv de dorinţa de discurs critic şi relaxat, de dorinţa de trezire din tot felul de transe culturale sau politice. Vrem să defrişăm ordinea stufoasă a discursului public: protocapitalism, aproape colonialism, care ţine o parte din Estul Europei cu capul plecat. Frica de critică a UE. Frica de apropiere onestă de propriul trecut. Frica de comunism! Frica de enunţuri simple şi întrebări directe! Ne-aţi plictisit cu logica resentimentului şi cu arta făcută ca să împartă lumea în elite şi restul lumii.

COORDONATORI

www.criticatac.ro

Zaza Burciuladze, “Infuzie de Kafka” – McDonald’s scene

Thursday, September 9th, 2010

La McDonald’s sunt zile de post. Există zile ale diferitor țări – grecești, mexicane… Acum avem și de post. Sunt curioasă, cărui deștept i-a trecut prin minte o idee atât de perversă? Iar oamenii asta și așteaptă – merg toți, se botează, bălmăjesc „Tatăl nostru” – se leapădă de păcate. Își miruiesc frunțile cu unguentul miraculos. La „Happy Mill” ți se oferă drept „surprize” mici figurine sfințite. Poți să-ți alegi pe oricare din cei doisprezece apostoli, dar și pe Christos pe cruce sau pe Ioan Botezătorul. Crucea Roșie nu mă lasă să spun minciuni, nu sunt deloc feministă, dar că totu-i o mare țeapă, cu asta sunt de acord. Căci până și la McDonald’s nu găsești nici o femeie printre atâția sfinți și apostoli. În Tbilisi a fost un patriarhat total dintotdeauna. It’s a men’s, men’s, men’s world! Ei, lasă! Astăzi oricum toate-s sfințite, de la coca-cola, până la gheața pisată. Se explică, pentru copii, cea mai de succes jucărie după Christos este Ioan: e din fosfor și luminează. În plus, i se deșurubează capul, în timp ce palmele elimină o secreție luminoasă. Iar crucifixul lui personal Jesus, dacă apeși pe butonul montat într-o parte, întreabă cu o voce feminină, ca la telefoane: „Eli, Eli, Lama Sabahtani?” – ceea ce în traducere înseamnă: „Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai părăsit?”. Din carne au doar Fish Burger. Și la toate ai drept bonus un pachețel cu mir: Fish Burger + mir, fries + mir, salată + mir ș.a.m.d., ș.a.m.d.

La început am crezut că mi-au pus ketchup în pachețel. Dar am descoperit că era mirul făcător de minuni.

METODA DE FOLOSIRE

A MIRULUI FĂCĂTOR DE MINUNI

A CĂLUGĂRULUI GAVRIIL

Înainte de folosire trebuie spusă rugăciunea „Tatăl nostru”.

După care introduceți degetul mic de la mâna dreaptă în untdelemn și aplicați-l pe frunte, ca la semnul crucii: de sus în jos și de la dreapta la stânga (acțiunea respectivă ferește cugetul din calea răului).

Apoi puteți aplica mirul, în formă de semnul crucii, pe locurile bolnave. Pentru bolile interne, a se consuma de două-trei ori pe zi câte jumătate de linguriță.

Nu sunt permise fierberea sau prăjirea alimentelor în sus-pomenitul mir, asemenea și amestecarea acestuia cu alte uleiuri.

Puteți împărți untdelemnul cu cine credeți de cuviință.

Fabricat în Georgia. Masa netă 5g.

Mai e nevoie să spun că în toiul cinei Zaza a luat următoarea geană, a înmuiat-o în mir precum cartoful în ketchup, și a băgat-o în gură?

(traducerea imi apartine, aflata in curs de aparitie)