Articole cu următoarea etichetă ‘contemporary literature

Premiile Observator cultural 2011

Thursday, February 24th, 2011

Nominalizările – pe 3 martie, Gala – pe 28 martie, la Teatrul Odeon

Ediţia a V-a a Premiilor Observator cultural se va desfăşura luni, 28 martie 2011, la Teatrul Odeon, de la ora 19.00. În aceste zile, redactori şi colaboratori ai revistei votează nominalizările, la cele cinci categorii: PROZĂ, POEZIE, ESEU. MEMORIALISTICĂ. PUBLICISTICĂ, CRITICĂ. ISTORIE LITERARĂ. TEORIE LITERARĂ şi DEBUT.Nominalizările, la cele cinci categorii, vor fi anunţate în numărul din 3 martie al revistei Observator cultural. Vă prezentăm mai jos cărţile supuse votului redactorilor şi colaboratorilor revistei. Fiecare dintre jurizaţi acordă, în ordinea preferinţei, un punctaj de la 10 la 1, la fiecare categorie. Pe baza voturilor însumate se vor face nominalizările.

PROZĂ

Adevărul HoldingStelian Tănase, Dracul şi mumiaBrumarCiprian Măceşaru, Focul din tîmplă Cartea RomâneascăRadu Aldulescu, Ana Maria şi îngeriiDan Coman, IrezistibilMarin Mălaicu-Hondrari, ApropiereaMaria Manolescu, Ca picăturile de sânge pe linoleumul din liftConstantin Mateescu, Ramona-Vals. Povestiri din Epoca de FierŞtefania Mihalache, Poemele secretareiCătălin Mihuleac, Zece povestiri multilateral dezvoltateClaudiu Soare, Nimeni sau Fumătorul de pipăDan Stanca, MutilareFlorin Toma, Oraşul jumătăţilor de îngerStelian Ţurlea, Trei femei Matei Vişniec, Domnul K. EliberatCartierMitoş Micleuşanu, Florin Braghiş, Nekrotitanium. Cyberpunk moldovenesc, cu ilustraţii de Roman Tolici.Alexandru Vakulovski, 157 de trepte spre iad sau Salvaţi-mă la Roşia Montana Casa Cărţii de ŞtiinţăConstantin Abăluţă, Întîmplări imaginare pe străzile Bucureştiului Maria Baciu, Fetiţa care n-a mai mers la şcoalăMaria Baciu, Tăceri şi fugă Cristina Bălan, Poveşti de-odată Ilinca Bălaş, De ce plîngeţi, domnişoară? Viorel Cacoveanu, Veşnica închinare Cornelia Giurgiu, Veninul viespii Eugen Giurgiu, Cartea vremelniciei Leon Iosif Grapini, Memorialul cetăţii Alexandru Jurcan, Cei rămaşi pe pământ Irina Petraş, Ovidiu Pecican, Clujul în legende, repovestit Lola Maria Ţămbrescu Ciupeiu, Destine paralele Nicolae Marian Tomi, La margini de împărăţii Casa de pariuri literareMihnea Blidariu, PlaylistCharmidesConstantin Stan, Gde BuharestCoresiCela Varlam, Sînge-albastru, sînge roşu. Piramida răsturnatăCurtea VecheGheorghe Schwartz, Cei o sută – Secretul FlorenţaHerg Benet PublishersPatrick Călinescu, O carte mai puţin în capul meuHumanitasRuxandra Cesereanu, AngelusAdrian Lustig, Funeralii fericite!Anca Maria Mosora, PazniculRadu Paraschivescu, Fluturele negruAdrian Petrescu, Dansul focului sau 21. Roman despre o Revoluţie care n-a avut locMihai I. Spăriosu, A şaptea scrisoare. O enigmă filosofică la Academia lui Platon Ideea europeanăAura Christi, Cercul sălbaticGina Sebastian Alcalay, Rapsodie în alb-negru cu Leonard Bernstein LimesMaria-Gabriela Constantin, Laura celor o sută de cuvinteHoria Gârbea, Fratele mai deştept al lui KalaşnikovTatiana Dragomir, Cara aurităMariana Gorczyca,Cadenţă pentru marş erotic Radu Mareş, Când ne vom întoarceHorea Porumb, Ca spiţele unei roţi. Povestiri aproape adevărateLuminaLiviu Popescu, Universul ca teatru – romanesc MarineasaAquilina Birăescu, Tovarăşi, culturaŞtefan Ehling, Profesor HübnerCornelia Fodor, Scrisoare fără răspunsDoina Megheţi, Căpitan Lili, prizonier de luxDan Negrescu, Mehala din ceruri. O mitologie pentru cunoscătoriMircea Pora, Ani de pasaj MiradorHoria Ştefan Simon, Întreprinderi (scrise) mici şi mijlocii Modernă Olivia Sgarbură, Jocul orbNiculescuConstantin Novac, Văduva neagrăParalela 45Bianca Predoi, Varanasi returTraian Ştef, Povestirea Ţiganiadei după Ioan Budai-Deleanu PoliromGabriela Adameşteanu, Provizorat Ioana Bradea, ScotchNichita Danilov, Ambasadorul invizibil Ovidiu Nimigean, Rădăcina de bucsauDora Pavel, Pudră Radu Pavel Gheo, Noapte bună, copii!Doina Ruşti, Cămaşa în carouri şi alte 10 întîmplări din Bucureşti Ana Maria Sandu, Omoară-mă!Bogdan Suceavă, Noaptea cînd cineva a murit pentru tineDumitru Ţepeneag, Camionul bulgarDaniela Zeca-Buzura, Demonii vîntului RaoLeo Butnaru, Ruleta româneascăVal Butnaru, Casa nomazilor din BDafin Mureşeanu, SosiaDumitru Popescu, Cîndva, după izgonirea din ParadisSemneMircea Alexandru Petrescu, Poate ieri… poate mîineTracus ArteIoan Groşan, Un om din estDenes Ianos, FleiszCosmin Perţa, Două povestiriTreiStoian G. Bogdan, Nu ştiu cîte zileTritonicAlexandru Petria, Zilele mele cu RenataBogdan Teodorescu, Băieţi aproape buniVremeaOliviu Crâznic, …şi la sfârşit a mai rămas coşmarulMadeleine Davidsohn, Numărătoare inversăGeorge C. Dumitru, Poveste cu o fatăMihai Giugariu,  Spre searăVasile Radu, Oameni fără scăpareIon Teleianu, Oglan. Navigând spre Labrador

POEZIE

Academia RomânăDinu Flămând, Biopoeme. Antologie de autor 1970-2010 AlfaSebastian Drăgulănescu, Somnul paradisului. Scrisori către Amélie AnthroposTicu Leontescu, Crucea-răscruce. Poeme A.T.U.Ioan Barb, sub via fiinţei plîng strugurii Bibliotheca Mircea Horia SimionescuVersete de unică folosinţăBrumarGeorge Achim, Dulceţuri din fructe de pădure târziiLuica Cherciu, Altoiul rîsuluiDiana Corcan, Tubaj cu şarpeAlice Drogoreanu, FangDinu Flămând, Umbre şi falezePetru M. Haş, Cînd au venit imagineziiDan Cristian Iordache, abel şi euNicolae Jinga, retorica nigraVirgil Mihaiu, Lusoromână punte de vântIulia Militaru, Marea pipeadăIoan T. Morar, PaloareaLucia Negoiţă, Dincolo de BarbariaBogdan O. Popescu, AerobicicleteIacob Roman, Mere în iarbăVlad Scutelnicu, ZaruriAdrian Suciu, Viaţa fără urmăriPetre Tănăsoaica, Femeia lui YerutongaFloarea Ţuţuianu, Mărinimia taVladimir Udrescu, DolorCartea româneascăDaniel Bănulescu, Ce bine e să fii Daniel BănulescuAdrian Bodnaru, O legătură de cheiTeodor Dună, De-a viul Letiţia Ilea, Blues pentru cai verziDoina Ioanid, Ritmuri de îmblînzit aricioaicaIoan Moldovan, MainimiculLiviu Ioan Stoiciu, Pe prag (Vale-Deal)Robert Şerban, Moartea parafinăCartierNicolae Leahu, Aia Irina Nechit, Copilul din maşina galbenăMaria Şleahtiţchi, Oleandrii mă strigă rozCasa Cărţii de Ştiinţă Mircea Ioan Casimcea, Să laşi cuvinteleTeodora Jurma, Viaţa albastră a dunelorMarcel Mureşeanu OracolDumitru Neagu, Suflet sîngerînd. PoeziiNicolae Rednic, Gînduri care dorCasa de editură Max BlecherNicolae Avram, FedereiiIonel Ciupureanu, Mişcări de insectă Casa de pariuri literareDumitru Bădiţa, invitat la săvârşin CharmidesIon Mureşan, cartea AlcoolContaVasile Iftime, Alte poeme, alte femeiDacia XXIIoan F. Pop, Poemele poemului nescris Ex Libris UniversalisBetiana Călin, Punct cu punct Franc-TireurIgor Ursenco, Apoptosium. Recital de doliu după un regim procariot încă neclasificat Fundaţia Culturală CancicovVictor Munteanu, Rănirea vederii Fundaţia pentru Poezie „Mircea Dinescu“Mircea Dinescu, Femeile din secolul trecut. Poezii noi (2004-2010) GrintaAndrei Zanca, Zicudul – intimitatea cotidianului HaseferEran Sela, Cruzimea detaliilor Ideea EuropeanăAura Christi, Grădini austere LimesAdrian Alui Gheorghe, Paznicul ploiiIon Pop, Litere şi albineEugenia Ţarălungă, Biu. Poeme şi texte-blocIon Zubaşcu, Moarte de om. O poveste de viaţă LogisticonCristian Gheorghe, Fructe de pădure HumanitasAna Blandiana, Patria mea A4Mircea Cărtărescu, Nimic. Poeme (1988-1992)Anca Mizumschi, VersouriMarineasaMarius Ştefan Aldea, Iona îl aşteaptă pe GodotAdrian Lăscău, Anotimpul pierdutMăiastraNicolae Coande, Femeia despre care scriuMiradorDomnica Pop, Rodia cu rubine. Poeme haiku Paralela 45Liviu Georgescu, Smulgerea zaleiLiviu Georgescu, ElRiri Sylvia Manor, PestriţDmitri Miticov (pseud. lui Robert Mîndroiu), Numele meu e DmitriOfelia Prodan, În trei zile lumea va fi devoratăAndra Rotaru, Ţinuturile suduluiPoliromValeriu Anania, PoemeTracus ArteTraian T. Coşovei, Aerostate plângândCaius Dobrescu, EuromorphotikonVasile Leac, Toţi sunt ingrijoraţiAngela Marinescu, Blindajul final. Opere IDaniel Puia-Dumitrescu, Poveşti cu telecomandăRadu Vancu, Sebastian în visTribunaAndrei Ileni, Viziera peste cuvinte VineaAurelia Borzin, Chişinăul e o tabletă de ciocolatăRita Chirian, Poker face Gheorghe Grigurcu, Iubind uităm iubireaCarmelia Leonte, Fiul sunetului / The Son of Sound, ediţie bilingva, română-englezaFlorica Madritsch Marin, Monologul păpuşilor bolnave Chris Tanasescu, Cartea de la Curtea şi alte 9 topologii Nicolae Tzone, viaţa aceasta şi moartea aceastaRadu Vancu, Amintiri pentru tatăl meuVremeaIon Burcin, Să nu ne uităm strămoşiiLuca Dumitrescu, Hronicul Racului 22th Century PublishingMarius Stoian, 8215

ESEU. MEMORIALISTICĂ. PUBLICISTICĂ

Biblioteca BucureştilorNiculae Gheran, Arta de a fi păgubaş. Vol 2 – Oameni şi javre BrumarCoriolan Babeţi, Atelierul de arte, TimişoaraBela Kamocsa, Blues de Timişoara. O autobiografie Cartea româneascăLivius Ciocârlie, Cu faţa la pereteNora Iuga, Berlinul meu e un monologFlorin Manolescu, Cu ochii pe mine. Jurnal român-german, 1995Dan Perjovschi, 20/22. 20 de ani de texteLucian Raicu, O sută de scrisori din Paris Casa Cărţii de Ştiinţă Hana Botta, Cronicile memoriei Ion Brad, Printre alte mii de scrisoriLucia Dărămuş, Interviuri Cornel Mărginean, Eseuri despre înţeles Alexandru Miloş, Filosofii siderale Flavia Teoc, Perugia – colaje şi măştiValentin Vişinescu, Ţara lui Pavel DanCharmidesGheorghe Iova, Excursie în plină desfăşurareContemporanulAura Christi, Foamea de a fiSandu Frunză, Dumnezeu şi Holocaustul la Elie Wiesel
CorintSorin Adam Matei, Mona Momescu (coord.), Idolii forului Curtea VecheRuxandra Cesereanu - Biblioteca stranieAdrian Cioroianu, Visul lui Machiavelli 150 de poveşti despre lucruri pentru care aţi putea renunţa la ParadisAlex. Ştefănescu, Bărbat adormit în fotoliu. Întîmplări HumanitasLiviu Bordaş, Apaşul metafizic şi paznicii filozofieiOnica Busuioceanu, Dragă Walter… Scrisori către un binefăcător (1976-2006)Mirel Cană, DiagnosticSorin Lavric, 10 eseuriGabriel Liiceanu, Întîlnire cu un necunoscutDan C. Mihăilescu, Cărţile care ne-au făcut oameniIoana Pârvulescu, Cartea întrebărilorAndrei Pleşu, Note, stări, zileConstantin Popovici, Mamă, te rog să nu plângiInstitutul Cultural RomânNicolae Stroescu Stînişoară, Întrezăriri. Itinerarii istorice şi metaistoriceLimesConstantin Abăluţă, Totul despre nimicŞtefan Borbely, Pornind de la Nietzsche LogosAlexandru Niculescu, Peregrinări universitare europene – şi nu numaiMarineasaJean Cicloveanu, Rezistenţa anticomunistă în Banat Valea Caraşului – Valea PlîngeriiHoria Musta, Neamul Mustonilor în BanatMuzeul Literaturii Române Nicolae Breban, Istoria dramatică a prezentului. Aventurierii politicii româneştiLiviu Franga, Scrisori din mica mea latinitateBogdan Popescu, Viaţa din cărţile lui Ştefan Bănulescu NiculescuLucian Vasiliu, Sciatică de Copou. Tablete şi enunţuri civiceOpera MagnaLuca Piţu, Documentele antume ale „Grupului de la Iaşi“ (Întregite cu, mai ales, romanul-foileton al Artelui Textual, titulat, acela, „Brazde peste haturi“ revisited)Paralela 45Gheorghe Ceauşu, Lumea ca spectacol, spectacolul ca lumeLivius Ciocârlie, Cartea cu fleacuriConstantin Virgil Negoiţă, Martori apropiaţiPoliromVasile Ernu, Bogdan-Alexandru Stănescu, Ceea ce ne desparte. Epistolarul de la Hanul lui ManucŞtefan Lemny, Cantemireştii. Aventura europeană a unei familii princiare din secolul al XVIII-leaAurora Liiceanu, La taifasAurora Liiceanu, Patru femei, patru poveştiAurora Liiceanu, Rendez-vous cu lumeaNorman Manea, Curierul de Est. Dialog cu Edward KanterianAdrian Marino, Viaţa unui om singurIleana Mălăncioiu, Exerciţii de supravieţuireGabrila Melinescu, Jurnal suedez VAndrei Oişteanu, Narcotice în cultura română. Istorie, religie şi literaturăAdelin Petrişor, Războaiele meleStelian Tănase, Cioran şi SecuritateaDorin Tudoran, Eu, fiul lor. Dosar de securitateDoina Uricaru, Maxilarul inferiorAnca Vasiliu, Despre diafan. Imagine, mediu, lumină în filosofia antică şi medievalăIon Vianu, Amor intellectualis. Romanul unei educaţiiMatei Vişniec, Cronica ideilor tulburătoare sau despre lumea contemporană ca enigmă şi amărăciunePrinceps EditGellu Dorian, Poetul. Poem jurnalTracus ArteIoan Buduca, Doctrina secretăVellantLuminiţa Voina-Răuţ, Traducerile din povesteVremeaVictoria Dragu Dimitriu, Poveşti cu statui şi fîntîni din Bucureşti

CRITICĂ. ISTORIE LITERARĂ. TEORIE LITERARĂ

Academia românăAlexandra Ciocârlie, Cartagina în literatura latinăSorin Preda, Moromeţii – ultimul capitol ArtCorina Ciocârlie, În căutarea centrului pierdutCartea româneascăRadu Cernătescu, Literatura luciferică. O istorie ocultă a literaturii româneCornel Ungureanu, Şantier 2. Un itinerar în căutarea lui Mircea Eliade Casa Cărţii de ŞtiinţăViorel Cacoveanu, Epigrama în Ţara CrizeiIoan Derşidan, Catilinari şi temperatori. Eminescu şi CaragialeIrina Petraş, Literaura română contemporană. PrelungiriTeodor Sărăcuţ Comănescu, Poezia copiilor şi pentru copii, studiu stilistico-poeticOnufrie Vinţeler, Studii şi cercetări de onomastică şi etimologie Corgal Press Grigore Codrescu, Spectacolul Istoriei critice… manolesciene Curtea VecheDaniel Cristea-Enache, Lyrica magna. Eseu despre poezia lui Nichita Stănescu EikonDorin David, De la Eliade la Culianu(I)Mircea Muthu, Ochiul lui Osiris Europress Corneliu Vasile, Scriitorul vremii, vremea scriitorului. Eseu critic despre Geo Dumitrescu HaseferHenri Zalis, F. Aderca – un destin în contrapunct HumanitasDan C. Mihăilescu, Despre Cioran şi fascinaţia nebuniei Horia-Roman Patapievici, Ultimul CulianuCristian Vasile, Literatura şi artele în România comunistă 1948-1953 Institutul Cultural RomânChristian Crăciun, Ucronia eminesciană. Eseu despre timp şi imagine în Memento Mori LimesNicolae Berindeiu, Radu Petrescu – Corpul şi textulDumitru Chioaru, Noi developări în perspectivă Bogdan Iacob, Offline.Texte critice/Critical textsLucian Năstasă, Intimitatea amfiteatrelorIpostaze din viaţa privată a universitarilor „literari“. 1864-1948Gheorghe Perian, Literatura în schimbareCassian Maria Spiridon, Gînduri despre poezieParalela 45 Ion Bogdan Lefter, 7 postmoderni: Nedelciu, Crăciun, Müller, Petculescu, Gogea, Danilov, GhiuIon Bogdan Lefter, O oglindă purtată de-a lungul unui drum. Fotograme din postmodernitatea româneascăOctavian Saiu, Fedra. De la Euripide la Racine, de la Seneca la Sarah KaneVirgil Podoabă, Secvenţa inflamată. Critică şi creaţie conceptuală la Mircea Martin SpanduginoMihai Dinu, Un alt Bolintineanu; gînduri despre natura poezieiTracus ArteMihail Vakulovski, Portret de grup cu generaţia ’80. PoeziaVellantDodo Niţă, Alexandru Ciubotariu, Istoria benzii desenate romaneşti 1891-2010VineaIon Pop, Din avangardă spre ariergardăVremeaMiruna Lepuş, Nae Ionescu sau împlinirea prin tineriTudorel Urian, Vieţile lui Alexandru Paleologu

DEBUT

CartierMaria-Paula Erizanu, Aceasta e prima mea revoluţie. Furaţi-mi-o, ediţie trilingvă – eseuCartea româneascăDan Petru Cristea, Scaune de pluş – prozăsorin despoT, apasă – poezieM. Duţescu, şi toată bucuria acelor ani trişti – poezieDragoş Ghiţulete, Gluma rusească – prozăCasa Cărţii de ŞtiinţăIoniţă Geo, Bufniţu` lu` Cleopatru – poezieCasa de pariuri literareval chimic, umilirea animalelor – poezieIon Cucu, cum ar arăta viaţa fără fotografie? – memorialisticăBogdan Lipcanu, Fuck tense – poezieCezar Nicolescu, lil 1.0 – poezieEva Precub, aici nu mai locuieşte nimeni – poezieCorintFabiola Stoi, Călătorie la Louisville – prozăCurtea VecheLili Bunofski, Tacto – prozăAdina Rosetti, Deadline – prozăDaciaSimona-Maria Pop, Adian Marino – Vârstele devenirii – istorie literară
Herg Benet PublishersSorin-Mihai Grad, Surogat (poerezii) – poezieCristina Nemerovschi, Sînge satanic – prozăHumanitasAdrian Buzdugan, Capela excomunicaţilor. Povestiri ultimative – proză
Laurenţiu Ion, Destulă pace pentru un război – poezieCătălin Pavel, Aproape a şaptea parte din lume – prozăInstitutul Cultural RomânChristian Crăciun, Ucronia eminesciană. Eseu despre timp şi imagine în Memento mori – criticăLimesAnca Haţiegan, Cărţile omului dublu. Teatralitate şi roman în regimul comunist – criticăLigia Tudurachi, Cuvintele care ucid. Memorie literară în romanele lui E. Lovinescu – criticăNemiraAlbert V. Cătănuş, El sueño español sau plantaţia de căpşuni din găleata de mortar – prozăAnca Fusariu, Culoarea norocului – prozăParalela 45Ned Orson (pseud. lui Florin Istrate), Arhipelagul – prozăSpanduginoAdrian Costache, Ultimul anotimp – prozăTracus ArteRaluca Dună, Eu, autorul. Reprezentări auctoriale în literatură şi pictură. Din Antichitate până în Renaştere – criticăNaomi Ionică, Cei singuri vor rămîne singuri – poezieDenes Jonas, Fleisz – prozăTritonicStela Popa, 100 de zileVineaAdrian Diniş, Poezii odioase de dragoste – poezieCălin Hera, Îmi pun singur miere în ceai – poezie

157 de trepte spre Roșia Montana

Friday, January 28th, 2011

Scurt spus, povestea dramatică a localității Roșia Montana din județul Alba a început înainte de ’89, când întreprinderile de stat au trecut de la exploatarea filoanelor de aur prin metoda tradițională a mineritului, la cea postmodernă, a cianurii. Aflat în stand by pentru o vreme, programul exploatării cu cianură a fost reluat în 1999, la propunerea companiei canadiene Rosia Montana Gold Corporation, având girul tuturor guvernelor care s-au perindat de-atunci și până acum. Societatea civilă a sărit ca arsă, Uniunea Arhitecților din România a protestat, comitetele și comițiile nonguvernamentale au protestat, vedetele rock au protestat, toată lumea a protestat, s-a făcut și un festival, FânFest („liberi de cianură” este deviza lui), fără nici un rezultat. Nici măcar UNESCO nu a acceptat să introducă Roșia Montana în patrimoniul său, pe motiv că băștinașii, în frunte cu primăria locală, nu vor.

Dar în ce constă această metodă postmodernă a exploatării cu cianură? Se excavează câteva zeci de tone de minereu, se fac grămadă într-o movilă, movila e împrejmuită cu un tampon de scurgere protejat, peste care se pulverizează soluția de cianură. Ce rămâne dincoace de pârleaz e aur, în general echivalentul unei uncii, iar ce se scurge dincolo de pârleaz e deșeu toxic, altfel spus, cam tot ce a imaginat Dante în cele XXXIV de cânturi ale Infernului pentru a-și biciui, fierbe, topi, lichefia și evapora prăpăstuiții. Metoda pulverizării movilei cu ajutorul cianurii a avut momentul ei de glorie în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, întrucât, între altele, dincolo de pârleaz ia naștere o băltoacă bogată în gaz de hidrogen, folosit în camerele de gazare naziste. Diferența dintre o cameră de gazare nazistă și RMGC e că, în cazul camerelor de gazare, băltoaca era ținută în cisterne și rezervoare speciale, și nu în vreo poieniță din pădurea de la marginea satului Treblinka, în timp ce în al doilea caz, băltoaca e ținută în Munții Apuseni, peste păduri, animale, monumente arhitecturale de însemnătate istorică, patrimoniu, aer, oameni, vieți, destine. Și de aici începe povestea spusă de Alexandru Vakulovski în ultimul său roman, 157 de trepte spre iad sau Salvați-mă la Roșia Montana (Editura Cartier, Colecția Rotonda, 2010).

Istorisită din perspectiva unei femei în devenire, născută dintr-un tată musulman și o mamă romano-catolică, cu un bunic greco-catolic și o bunică unitariană, 157 de trepte spre iad… este în același timp și povestea unui așezământ bântuit de superstiții, copleșit de legende, hăituit de fantome. Un loc în spațiu care-și acceptă cu prea multă ușurință călăii și mult prea greu nou-născuții. Dacă-s bărbați, devin alcoolici, dacă-s femei, atunci curve, ne spune scurt pe doi autorul. Deși se naște ortodoxă, fetița se transformă curând în outsiderul recunoscut al comunității, iar locul de joacă preferat nu este grădinița sau ulița satului, ci galeriile romane de la capătul celor 157 de trepte ale scării care duce în mină, iar companionii de joacă nu sunt ceilalți copii, ci piritele și rocile descoperite cu inocență înfrigurată în acele galerii. Urmează apoi școala din Roșia, se mută la Abrud, revine cu intermitențe în sat. Viața la țară continuă, împerecheată cu „canadienii”, la propriu și la figurat, localnicii își vând terenurile și, odată cu ele, vând și casele, vitele, trupul, morții, sufletul, for a few dollars more, iar disperarea care-i cuprinde este aceea de a nu mai avea ce vinde. Și-ar vinde însăși disperarea, dacă ar putea. Pe zi ce trece, viața din Roșia se transformă în povestea unei orgii a istoriei, o horă satanică, de cianură, la care participă generațiile și din care nu lipsește istoria însăși, o istorie culturală conturată de apariția spectrelor lui Hașdeu, Avram Iancu, Horia, Cloșca și Crișan, Stalin… și care culminează cu metamorfoza eroinei în vârcolac, cum sugerează autorul în finalul cărții: „Ajung la marginea satului, la casa stră-străbunicii. Simt cum încep să-mi iasă fire de păr. Dinții mi se ascut și nu mă abțin să nu clănțănesc din ei.”. De altfel, Alexandru Vakulovski pigmentează povestea la tot pasul cu astfel de apariții mitologice, cum sunt Omul de Gumă, morojneța, țiganii de la marginea satului, piticii, Cavalerul, care intervin cu toată puterea în curgerea firului narativ, îl influențează, uneori îi schimbă traseul.

Dar cartea lui Vakulovski nu constituie o atitudine de protest, de activism explicit, ea este mai degrabă o reconstituire fidelă a unei stări de fapt, a unei stări posibile de fapt. Căci destinul personajelor se vrea a fi și tinde să devină unul exemplar, biblic, dacă vreți, o copie trasă la indigo care să se aplice pe orice schemă în care intră cele trei personaje principale: o firmă investitoare, capitalul și omul comunitar. Firma investitoare e un soi de Big Brother malefic și transparent, capitalul – noua religie, iar omul comunitar e prost, subuman. Din acest punct de vedere, povestea romanului e o sumă împletită de istorii ale unor eșecuri umane, nu fără vădite rezonanțe gogoliene, de sufete moarte. Culmea e că autorul, Alexandru Vakulovski, nu e de partea nimănui, nimeni nu îi e simpatic și, în același timp, își iubește personajele cu înverșunare, în pofida a ceea ce pot crede patrioții de profesie (v. Bookiseala.ro, ediția din 18.08.2010), care cred că Vakulovski s-a dus la Roșia ca să le ponegrească meleagurile frumoase ale patriei străbune, cu tot cu cele patru locașuri de cult din zonă. Din păcate, Ilă Citilă omite multe detalii din carte, cum ar fi mixul confesional al comunității, în care apare o a cincea biserică, aceea a capitalului care cumpără tot. Căci, asemenea lui Columb, și RMGC le-a oferit indienilor săi cercei și zurgălăi în schimbul aurului de pe insulă. Pe vremea lui Columb, rezultatul a fost că 90% din aborigeni au dat ortul popii. Rămâne să vedem ce se va întâmpla cu „aborigenii” din Roșia. O fi el Ilă, dar Citilă de unde? Nu e nevoie să fii Derlughian ca să înțelegi că trecerea de la minerit la cianură nu e o etapă de progres, ci un dezastru ecologic, după cum nu-i musai să fii Chomsky ca să înțelegi că soldatul american care violează o țărancă dintr-un sat din Irak este o brută.

Întrebarea care se cască acum și pe care ar trebui să și-o pună și recenzenții este ce atârnă mai greu în balanță, povestea cutremurătoare în sine sau modul în care e spusă această poveste cutremurătoare? E adevărat, Alexandru Vakulovski e un paradox, cum se exprimă Mihnea Blidariu în textul de clapă al cărții, „pentru că i se rupe de tot, dar nu-i scapă nimic”, iar felul în care e spusă povestea e neîndoios unul sincer, brutal de sincer, însă uneori, de cele mai multe ori, ai impresia că subiectul îl depășește pe autor, e prea mare pentru cele 120 pagini ale cărții. Sună cunoscut? E și cazul broșurilor de propagandă, al agitpropurilor de tip Sanomahearst sau Atticamedia, dar 157 de trepte spre iad… nu este o broșură de propagandă, e un țipăt de lăstun, cum ar spune Vladimir Beșleagă. Rămâne ca istoriile literare și criticii să stabilească ce facem cu această ultimă carte a lui Alexandru Vakulovski. E drept, subiectul e mult prea mare pentru autor, s-a înhămat la o treabă dificilă, dar autorul e sincer, tăios de sincer. Și cum istorii literare nu se mai scriu, iar critici literari nu mai există, rămâne să ne descurcăm cum putem și s-o citim pe cont propriu. Dar, atenție, Salvați-mă la Roșia Montana… reclamă un cititor tare de inimă, activ, cu sânge-n vene, care să aibă, cum ar spune hispanicii, cojones. Nu la gura sobei, picotind printre rânduri, cu o cană de ceai aburind-ți sub nară, ci, înfrigurat, la birou, într-o poziție incomodă și din care, numai ridicând ochii, să poți vedea cabinetul șefului sau măcar logoul firmei care te-a angajat. Căci până acolo ai de parcurs 157 de trepte spre iad.

Și un post scriptum despre slangul basa. Cea mai frecventă observație care s-a făcut până acum despre ultima carte a lui Alexandru Vakulovski e că e foarte diferită de ce a scris acesta până în prezent. Dacă în Pizdeț (2002), autorul povestea ce trăia, pe bune, așa cum trăia, dacă în Letopizdeț. Cactuși albi pentru iubita mea (2004), autorul începea să trăiască ultimele zvâcniri ale universului din romanul precedent, iar în Bong (2007), să-și amintească de viața din cele două romane de dinainte, acum povestea e foarte diferită. E adevărat, e hardcore, Vakulovski înjură din nou de mama focului, dar parcă nu mai folosește slangul basa. Problema cu slangul basa e că academiile dorm. Oricât de mult am perora împotriva utilizării acestuia în scopuri literare, artistice, în ultimă instanță – estetice, de către Vakulovski sau Planeta Moldova, trebuie să ne asumăm faptul că slangul basa face parte din limba română. El nu-i o boală de piele, o eczemă ce trebuie tratată, ci o consecință lingvistică a unui dialect politic, chestiune care, din păcate sau din fericire, ține de domeniul Academiei Române și al Academiei de Știință a Moldovei. Iar academiile, încă o dată, dorm.

Alexandru Vakulovski, 157 de trepte spre iad sau Salvați-mă la Roșia Montana, Roman, Editura Cartier, Colecția Rotonda, [Chișinău], [2010], 120 p.

articol publicat in revista Tiuk!, nr. 29 (2011)