| Trei titluri noi de la autorul lui Amos Daragon, un fantasy vindut in peste 100 000 de exmeplare in Canada si in intreaga lume | |||
|
|
|||
|
|
|||
| „Nimic nu mai merge cum trebuie in panteonul nordic al zeilor binelui. Certata cu zeul Odin, zeita Fertilitatii, Freyja, arunca un blestem asupra beoritilor, semintia preferata a dusmanului sau: din acel moment, toti pruncii omanimalelor vor muri inca din leagan, condamnand aceasta rasa la disparitie. De aceea, beoritii hotarasc sa porneasca catre insula Freyjei ca sa incerce sa o induplece. Amos Daragon, desi chinuit de dorinta de a pleca sa-si caute mama, capturata de gnomi, participa la expeditie. Calatoria e presarata de piedici: o vrajitoare, serpi de mare, un grifon si Omul cenusiu nu sunt decat cateva din fapturile insarcinate de zeul Loki sa dea peste cap planurile purtatorului de masti si ale tovarasilor sai de aventuri. Din fericire, eroii nostri sunt ajutati de prieteni curajosi si devotati, dornici, ca si Amos, sa restabileasca echilibrul lumii.”
Bryan Perro, Amos Daragon, blestemul Freyjei, Traducere din franceza de Letitia Aghion, Colectia Verde, 2009, 244 p., Pret: 24 RON. |
|||
|
|
|||
| „Pe tablitele de lut ale vechilor popoare sta scrisa povestea uimitoare a Turnului El-Bab. Enmerkar, marele preot de pe meleagurile indepartate ale Sumerului, si Aratta, regele intinsului tinut Dur-Sarrukin, hotarara sa-si uneasca fortele ca sa cladeasca un monument pe potriva maretiei lui Enki, zeul lor. Facura planuri pentru un colos impunator, insa li se paru prea putin. Apoi se gandira sa faca o piramida de aur, dar si aceasta li se paru prea modesta pentru a-i dovedi zeului credinta nemarginita a poporului sau. Pe urma le veni ideea sa sculpteze chipul zeului in piatra muntelui sfant, insa o indepartara imediat, gasind-o prea putin indrazneata. Ce era de facut? Intr-o noapte, Enmerkar il visa pe Enki, care ii grai astfel: – Imi vei construi un turn nesfarsit, care sa ajunga la cer si la nori; acest turn se va vedea din cele mai indepartate tinuturi barbare pana la cetatile vestite de la rasarit…”
Bryan Perro, Amos Daragon, turnul El-Bab, Traducere din franceza de Letitia Aghion, Colectia Verde, 2009, 236 p., Pret: 24 RON. |
|||
|
|
|||
| „Enki, zeul suprem al panteonului sumerian, ii aparu intr-o noapte in vis celui mai puternic dintre preotii sai si-i spuse sa construiasca un turn care sa ajunga pana la cer si dincolo de nori. Aceasta cladire, numita El-Bab, avea sa fie o minune a lumii si trebuia sa indemne toate popoarele de pe pamant sa slaveasca o singura divinitate, intr-un cult unic, pe potriva maretiei si a stralucirii lui Enki. Fu deschis, prin urmare, un santier imens, iar, pentru indeplinirea acestei sarcini, mii de barbati si femei fura inrobiti si pusi sa munceasca ca sclavi. In panteonul zeilor sumerieni, Enki fu certat cu asprime si criticat indelung pentru ca-i inspirase o astfel de viziune preotului sau. Fu invinuit de uzurparea puterii divine si i se refuza titlul pe care-l ravnea cu atata patima, cel de zeu unic. Ba chiar ceilalti zei se aliara impotriva lui si hotarara sa-l scoata din panteon pe zeul cel plin de sine. Insa raul fusese deja facut…”
Bryan Perro, Amos Daragon, minia lui Enki, Traducere din franceza de Letitia Aghion, Colectia Verde, 2009, 248 p., Pret: 24 RON. |
|||
| Bryan Perro (n. 1968, la Shawinigan, Canada), actor si scriitor canadian de expresie franceza. Recunoscut pe plan international gratie romanului pentru adolescenti Amos Daragon (12 volume), tradus in 18 limbi, autorul este distins cu numeroase premii literare: Auteur coup de coeur, jeunesse, Salon du livre de Trois-Rivieres (2004); Auteur coup de coeur, jeunesse, Salon du livre de l’Outaouais (2004); Palmares Communication-Jeunesse des livres preferes des jeunes (2005); Prix Personnalite des Salons du livre (2006); Prix Jeunesse de science-fiction et de fantastique quebecois (2006). | |||
|
|
|||
| In Colectia Verde au mai aparut: Rama Yade, Drepturile omului pe intelesul copiilor de la 7 la 77 de ani, 2009; Roger-Pol Droit, Etica pe intelesul tuturor, 2009; Tahar Ben Jelloun, Rasismul pe intelesul fiicei mele, urmata de „Navala urii”, 2009; Roger-Pol Droit, Filosofia pe intelesul fiicei mele, 2009; Roger-Pol Droit, Religiile pe intelesul fiicei mele, 2008; Nicole Bacharan, Dragostea pe intelesul copiilor nostri, 2008; Jacques Duquesne, Dunezeu pe intelesul nepotilor mei, 2008; Patricia Lucas, Divortul pe intelesul copiilor, 2008. | |||
| Descarca aici oferta cartilor disponibile | |||
| Comanda aici cartile Editurii Cartier | |||
| Blogroll Cartier : Gheorghe Erizanu Dorin Onfrei Em. Galaicu-Paun Igor Mocanu Vitalie Coroban | |||
Arhiva pentru: October, 2009
Amos Daragon – Blestemul Freyjei, Turnul lui El-Bab, minia lui Enki
Primul pas pentru incalcarea net neutrality
Joi, 22 oct 2009, ora 15.00, va avea loc o intalnire consultativa la Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor cu scopul de a gasi “solutii pentru un internet legal”
Modelul propus: legea celor trei lovituri din Franta!!!
Cine doreste sa participe, sa dea un telefon la numerele de mai jos pentru a-si anunta prezenta in calitate de jurnalist, blogger sau utilizator. In cazul unui refuz, invocati legea 52 / 21 ianuarie 2003 privind transparenta decizionala in administratia publica. Comunicatul ORDA (mai jos) e public, il gasiti pe situl Ministerului Culturii.
Adresa ORDA:
Str. Transilvaniei, nr. 2, sect.1, Bucuresti
Tel./Fax.: 317.50.60; 317.50.70
Relatii cu publicul : Tel. 311.52.51
e-mail: orda@orda.gov.ro, office@orda.gov.ro
COMUNICATUL OFICIULUI ROMÂN PENTRU DREPTURILE DE AUTOR
Data introducerii: 19.10.2009
Autorităţile române, titularii de drepturi şi furnizorii de conţinut
creativ pe platforme digitale caută soluţii pentru un Internet legal
Urmând exemplul francez de sancţionare a descărcărilor ilegale de pe
Internet şi de stabilire a unui compromis echitabil între titularii
de drepturi şi internauţi, în încercarea de identificare a celor mai
bune soluţii de exploatare legală a operelor şi produselor purtătoare
de drepturi de autor şi conexe, precum şi de valorificare a
posibilităţilor oferite de Internet pentru implementarea de noi modele
de afaceri, ORDA a organizat la 15 octombrie 2009 o întâlnire cu
factorii implicaţi: titulari de drepturi, utilizatori, asociaţii
antipiraterie, instituţii publice.
Pentru început, reprezentantul ORDA, dl Laurenţiu Oprea, a prezentat
participanţilor iniţiativele finalizate până acum în Europa, respectiv
adoptarea, în Franţa, a unei legi privind protejarea drepturilor de
autor şi conexe în cazul utilizării creaţiilor şi produselor
purtătoare de drepturi prin intermediul reţelei Internet (Legea
HADOPI).
Întrucât, printre altele, problema descărcărilor ilegale de pe
Internet este una cu care se confruntă şi ţara noastră, la fel ca
toate ţările lumii, ORDA a propus semnarea unui acord la nivel
naţional pentru identificarea tuturor problemelor cu care se confruntă
piaţa şi a celor mai bune soluţii din punct de vedere tehnic, precum
şi sub aspectul modalităţii de licenţiere a noilor modele de afaceri,
concurenţei loiale şi accesului cât mai facil la cultură şi
cunoaştere.
Toţi participanţii au agreat această modalitate, iar reprezentantul
ANISP, dl director executiv Gheorghe Şerban a propus îmbunătăţirea
draftului de protocol comunicat de ORDA, prin includerea de obiective
şi strategii în domeniu. În acest sens s-a stabilit ca toţi
participanţii să trimită la ORDA propuneri de modificare a textului
propus de ORDA şi eventual un regulament de funcţionare al unui viitor
grup de lucru în domeniu.
Dl. Dan Popi, preşedintele Uniunii Producătorilor de Fonograme din
România, a afirmat că “trebuie să tragem învăţăminte din eşecurile
lumii civilizate, care a fost mereu cu 3 paşi în urmă faţă de evoluţia
domeniului digital”, modelele de afaceri fiind adaptate noilor
tehnologii de cele mai multe ori foarte târziu, uneori chiar după ce
acestea au fost abandonate.
Vorbitorii au mai adus în discuţie şi alte aspecte, ca de pildă că,
din multiple cauze, modelele pe bază de abonament şi publicitate nu au
reuşit să se impună în România, sau că ar putea fi luată în
considerare o taxă unică pe Internet plătită de către utilizatorul
casnic, un fel de extrapolare a sistemului de copie privată pe
Internet, ceea ce ar presupune ca operele să fie postate numai cu
acordul titularilor de drepturi.
Reprezentantul ARONSA, dl Sorin Manea, a afirmat că organismele de
gestiune colectivă, prin solicitarea unor remuneraţii foarte mari
pentru acest tip de utilizare, au blocat, practic, dezvoltarea pieţei.
În replică, dna Liliana Savu, reprezentanta CREDIDAM, a precizat că
artiştii interpreţi sau executanţi nu sunt remuneraţi şi astfel sunt
prejudiciaţi sub aspectul acestui tip de utilizare a produselor
purtătoare de drepturi conexe în mediul digital.
Reprezentantul ORDA, dl director Laurenţiu Oprea, a conchis, amintind
ponderea importantă a industriilor copyright-ului în ansamblul
economiei naţionale (5,4% din PIB şi 3,7% din totalul locurilor de
muncă, în 2005) şi afirmând că există 4 părţi interesate în domeniu:
titularii de drepturi, consumatorii, utilizatorii, statul, iar
obiectivele urmărite trebuie să urmărească interesele fiecăreia dintre
acestea, respectiv remunerarea echitabilă a titularilor de drepturi,
accesul facil la cultură şi cunoaştere, dezvoltarea unei industrii de
furnizare a conţinutului creativ online, crearea de venituri la
bugetul de stat şi dezvoltarea unei pieţe concurenţiale şi legale.
Întâlnirile organizate de ORDA se vor concretiza în semnarea unui
protocol care va trebui să reflecte interesele tuturor părţilor
interesate amintite mai sus: titularii de drepturi (artiştii şi
producătorii), consumatorii finali (simplii particulari care accesează
Internetul), furnizorilor de acces online şi marilor utilizatori
(televiziuni, radiouri ş.a.).
Principalele concluzii reieşind din această primă întâlnire au fost
cele potrivit cărora măsurile legislative în cauză trebuie luate după
o consultare prealabilă riguroasă a tuturor factorilor implicaţi şi
că, pentru deblocarea pieţei, este absolut necesar să se ajungă la un
consens pe această temă.
Următoarea întâlnire va avea loc joi 22 octombrie 2009, ora 15:00, la
sediul ORDA din str. Transilvaniei nr. 2, sectorul 1, Bucureşti.
Direcţia Registre, Gestiune Colectivă şi Relaţii cu Publicul
16.10.2009








Recent Comments