Arhiva pentru: June, 2009

Cafeneaua critică, ediţia a 18-a: Literatura basarabeană (1 iulie 2009)

Monday, June 29th, 2009

A optsprezecea întîlnire a proiectului de dezbateri culturale Cafeneaua critică* – şi ultima înainte de vacanţa de vară – va avea tema: Literatura basarabeană. Nici un context cultural sau politic nu e exclus! De altfel, discuţia va avea loc la Galeria bucureşteană ArtSociety, în cadrul expoziţiei Bessarabia Maia/Basarabia mea, vernisată pe 23 iunie.

Invitaţi: tinerii scriitori basarabeni Liliana Corobca, Vasile Ernu, Mitoş Micleuşanu şi Igor Mocanu, precum şi Ruxandra Garofeanu şi Vladimir Bulat, curatorii expoziţiei Bessarabia Maia/Basarabia mea.

soundtrack: Piotr Leşenko, Bessarabeanka

Amfitrion: Ion Bogdan Lefter.

*

Cafeneaua critică

Miercuri 1 iulie 2009, orele 19.00-21.00

Galeria ArtSociety

Bucureşti, Str. Logofăt Luca Stroici Nr. 18
tel.: 021-210.30.16/15

e-mail: office@artmark.ro

www.artmark.roAceastă adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza

mijloace de transport: tramvaiul 5, Staţia Maria Rosetti; troleibuzele 61, 66, 69, 70, 85, 90, 91, 92, Staţia Armenească; autobuzele 135, 133, Staţia Piaţa Galaţi
Contact Club A: 0721-280.259 (Paul Radu)

www.cluba.ro, www.tscmusic.ro

___________

* Cafeneaua critică este un proiect de dezbateri culturale iniţiat în prima parte a anilor 1990 de către Ion Bogdan Lefter la Facultatea de Litere a Universităţii Bucureşti. Seria a 2-a a Cafenelei critice a fost inaugurată în noiembrie 2008, la noul club TSC de la Casa studenţilor din Bucureşti. De la ediţia a 6-a, Cafeneaua critică se desfăşoară la Club A.

Invitaţii ediţiilor anterioare: Nicolae Manolescu, G. Dimisianu, Costi Rogozanu (prima ediţie), Vladimir Epstein, Romelo Pervolovici, Oana Boca, Vasile Ernu, Bogdan-Alexandru Stănescu (ediţia a 2-a), Şerban Foarţă (ediţia a 3-a), Adrian Iorgulescu şi Virgil-Ştefan Niţulescu (ediţia a 4-a), Augustin Buzura (ediţia a 5-a), Solomon Marcus (ediţia a 6-a), Alice Georgescu, Marius Stănescu, Coca Bloos, Diana Cavaliotti, Ioana Anastasia Anton, Sorin Dobrin (din echipa spectacolului Hamlet de la Teatrul Metropolis, premieră: ianuarie 2009) (ediţia a 7-a), Sorin şi Nicu Ilfoveanu (ediţia a 8-a), Cătălina Buzoianu, Rodica Negrea, Mihai Dinvale, Papil Panduru, Petre Moraru, Ion Lupu, Irina Rădulescu, Alin Mihalache, Ştefan Lupu (din echipele spectacolelor Furtuna după William Shakespeare de la Teatrul Mic şi Ioana şi focul după Matei Vişniec de la Teatrul de Comedie) (ediţia a 9-a), Ioana Nicolaie şi Cecilia Ştefănescu (ediţia a 10-a), Marlena Braester, Cosana Nicolae, Bogdan Ghiu, Nicolae Tzone (ediţia a 11-a), Nora Iuga (ediţia a 12-a), regizorul Alexandru Dabija, actorii Mihai Calotă, Ana Ciontea, Ioan Coman, Ioan Andrei Ionescu, Vlad Ivanov, Florentina Năstase, Răzvan Oprea, Ada Simionică, scenografii Cosmin Ardeleanu şi Laura Paraschiv şi Lucian Sabados, dorectorul Teatrului „Toma Caragiu” din Ploieşti (ediţia a 13-a), Alexandru Solomon (ediţia a 14-a), Matei Vişniec, Serge Basso şi echipa de actori româno-luxembourghezo-franco-finlandeză a spectacolului Mansardă la Paris de Radu Afrim, după un text de Matei Vişniec (ediţia a 15-a), Marius Oprea (ediţia a 16-a), Gabriel Andreescu (ediţia a 17-a).

Nicolai Vasilievici Gogol – juxtalinear

Sunday, June 28th, 2009

” Băgarea de seamă a îndatoririlor în contactul lui cu nobilimea e construită în aşa fel încît să trateze cu ei doar printr-un reprezentant, subşeful de gubernie, şi în aşa fel să decurgă intermedierea că numai prin acesta să se tocmească cu toţi ceilalţi; aici se vede mai ales înţelepţia făuritorului de legi, pentru că altfel nu ar fi existat posibilitatea să vorbească prin el cu toţi ceilalţi şi să se tocmească, luînd sub observaţie acele diferenţe de educaţie, năravuri, feluri de a gîndi şi acele nenumărate diferenţe de caracter, pe care nu le întîlneşti la nici un membru al nobilimii europene şi care s-a aciuat numai în a noastră.”

” Cel care deborda de compasiune face acum cu cea mai mare fără neruşinare impresie în faţa tuturor crudă treabă şi chiar cu astea se făleşte ca atunci cînd el s-ar fi ruşinat şi însuşi gîndul despre faptul că dacă slujitorul Bisericii ar fi pus a lor amîndoi faţă spre Christos, şi nu spre abjectele profituri personale, şi dacă s-ar fi legat lucrurile aşa cum trebuie să fie, ca în toate afacerile încurcate, dificile, întunecate, într-un cuvînt – în toate acele afaceri unde veghează amînarea în instanţă, să-l împăciuiască pe om cu om Biserica şi nu legile de stat.”

” Să băgaţi de seamă de asemenea ca nimeni să nu cîrmuiască aidoma şi prea ca dumneavoastră, ca şi cum s-ar privi tîmp în oglindă, asemănător felului în care cucoanele romano-catolice se topesc după duhovnicii lor, fără permisiunea cărora ele nu îndrăznesc să treacă dintr-o cameră în alta şi aşteaptă dezlegare pentru asta; dar pentru ca omul să ţină minte că are dădacă doar pentru un timp şi nu pentru totdeauna, şi cînd imediat ce dascălu-şi va lua mîna de pe el, atunci el se va cuveni să se păzească singur mai cu grija ca vreodată înainte, ţinînd minte clipă de clipă, că nu mai e nimeni acum care să-l păstorească şi să păstreze ca pe un chivot în memoria sa fiecare cuvinţel ce i s-a încredinţat.”

” Să vă străduiţi de asemenea să nu existe bocete la despărţirea de dumneavoastră, dacă se va întîmpla să lăsaţi cuiva mai departe îndatorirea dumneavoastră,  ci cu demnitate şi prospeţime să privească fiecare înainte, iar pentru asta, cu o zi înainte de despărţire adunaţi tot ce aţi fi vrut să spuneţi drept învăţătură pentru fiecare: în această zi vor fi pentru ei sfinte toate cuvintele dumneavoastră, şi tot ce au primit şi n-au îndeplinit cît aţi fost dumneavoastră în funcţiune, vor primi şi îndeplini după plecarea dumneavoastră.”

fragmente juxtalineare din Scrisoarea XXVIII. Într-o poziţie înaltă din volumul lui N.V. Gogol, Scrisori către prieteni, în curs de apariţie la Editura Cartier.