La aniversarea a 20 ani de la căderea Zidului Berlinez, Goethe-Institut şi Mobile European Trailer Theatre (METT) prezintă performance-ul antidót de Nicoleta Esinencu, cu Rodica Oanţa, Valeriu Pahomi, Veaceslav Sambriş şi Doriana Talmazan şi cu participarea artiştilor vizuali Victor Gruşevan şi Vlad Nancă în cadrul mai multor festivaluri de teatru din Europa.
17 octombrie Polonia, Bydgoszcz, Teatr Polski Hieronima Konieczki, 19.00
22 octombrie România, Piatra Neamț, Festivalul de teatru Piatra Neamț, 17.00
28, 29 octombrie Danemarca, Copenhaga, Teatrul Regal Danez, 19.00
31 octombrie, 1 noiembrie Germania, Dresden, Staatsschauspiel Dresden
4 noiembrie Germania, Mülheim, Theaterbüro Mülheim an der Ruh, 19.30
7 noiembrie România, Iași, Centrul Cultural German, Teatrul “Luceafarul”
Spectacolul face parte din proiectul After the Fall*, lansat de Goethe-Institut (After the Fall – Europa dupa 1989. Un proiect de teatru al Goethe-Institut), în cadrul căruia 18 dramaturgi din 15 ţări europene sînt invitaţi, la 20 de ani de la căderea Zidului Berlinului, să reflecteze artistic asupra urmărilor socio-politice ale destrămării comunismului. Primul eveniment din cadrul Proiectului si totodata premiera spectacolului antidót a avut loc la Chisinau, in perioada 28 noiembrie – 4 decembrie, 2008.
O abordare crudă a postcomunismului ca prelungire a unei societăţi în care individul nu contează, antidót vorbeşte despre o lume în care copiii scriu la 10 ani scrisori pentru pace către marii conducători ai planetei, educaţia de zi cu zi pune la loc de cinste însuşirea ghidului de instrucţiuni pentru masca antigaz şi demontarea unei arme Kalaşnikov. Cînd te scoli noaptea ştiind “ce să faci în caz de contaminare chimică”, orice gaz toxic nu mai e pentru tine decît o formulă de fabricare şi un şir de indicaţii de utilizare, nu instrumentul unei morţi concrete, care pîndeşte după colţ. Moarte la îndemîna manipulării politice, înainte sau după căderea Zidului berlinez, pentru că această manipulare-supraveghere e la fel de diafană, persistentă şi toxică precum gazul.
“After the Fall“ este un proiect de teatru trans-european inițiat de Goethe-Institut în colaborare cu Staatsschauspiel Dresden, Theaterbüro Mülheim an der Ruhr și Agenția Federală Germană pentru Educație Civică.
Parteneri Media: ZDFtheaterkanal. Partner RUHR2010.
Proiectul este sprijinit de Agenția Federală pentru Relații Internaționale.
cu sprijinul: Casa de idei Imago, Primăria Municipiului Chișinău, Centrul Cultural German Iasi
Aer: cum să demontezi un Kalaşnikov la 10 ani - antidót
Iulia Popovici, decembrie 2008
(…)
Textul traversează o lungă istorie a gazului – ca sursă necesară vieţii şi instrument al morţii, şi, în paralel, o nesfîrşită – care nu se va încheia niciodată – istorie a puterii manipulînd existenţa privată a unor oameni. Oameni care, în mîinile acestei puteri, nu sînt decît statistică.
Contorul de gaz merge: 1-9-4-1 (“Soluţia finală”, începutul Holocaustului), 2-0-0-2 (un grup de extremişti ceceni ia ostateci spectatorii de la muzicalul moscovit Nord-Ost; autorităţile ruse lansează gaze înăuntrul teatrului, un număr mare de civili moare, nefiindu-le administrat antidotul), 2-0-0-4 (luarea de ostateci de la şcoala din Beslan, ruşii omoară şi prizonierii odată cu atacatorii). Pe imaginea proiectată din camera de supraveghere, actorii trag dungi orizontale stridente peste chipuri, reluînd, astfel, linia din dreptul “motivului morţii” pe certificatele de deces ale celor intoxicaţi în sala de la Nord-Ost. Pe nesimţite, sprayul se transformă în instrument al uciderii în efigie: liniile taie feţele unor fiinţe încă în viaţă, dar reduse la o abstracţiune vizuală bidimensională, cu gestul rece, indiferent, al autorităţii statale eliminînd nume dintr-un ipotetic registru al stării civile. Trupul devine un desen fără contur şi consistenţă fizică, încetează a mai fi ceva viu, unic, cu familie, prieteni, trecut şi viitor. Corpul social se “aplatizează” în însumarea subiecţilor supravegheaţi, selectaţi subiectiv de mişcarea aleatorie a camerei. Antidotul e aerul (din baloanele lăsate să zboare, în debutul spectacolului, filtrat de masca de gaze purtată, într-unul dintre stenciluri, chiar şi de cîini, în baloanele negre, ca o cagulă lăsînd libere ochii şi gura, din final).
(…)
Scris ca atare, antidót trimite la atitudinea-manifest în contra punctului final (dot – punctîn engleză). Se va construi conducta Nabucco – povestea gazului nu se va opri curînd.
